Faptul ca partea de infotainment nu este la nivelul asteptarilor celor care lucreaza in industriile de inalta tehnologie, sau mai bine zis reprezinta un rudimentarism exotic instalat pe o masina fabuloasa, nu ma impiedica a face judecati de valoare in ceea ce priveste stiinta frumosului vs stiinta practicii...
Departe de mine gandul de a face o pledoarie asupra empirismului in estetica automobilelor insa in cazul masinii mele cred ca proiectantii niponi au plecat de la frumusetea particulara la utilitatea generala si nu invers ceea ce tradus intr-un mecanism operational si totodata eficient poate releva urmatoarele:
1. Nu am functia MUTE pe volan ci doar pe display-ul central, ca atare trebuie sa iau mana de pe volan daca vreau sa pun pauza unei melodii
2. Nu am posibilitatea schimbarii posturilor de radio cu ajutorul butoanelor de pe volan ci tot apeland la consola centrala, cu aceleasi neajunsuri privind siguranta pe timpul deplasarii
3. Butonul care asigura defilarea prin sistemul de informatii instante si care evidentiaza datele pe ecranul de pe bord (alocarea resurselor de tractiune in procente, consum instant sau mediu, numar de km ramasi pana la consumarea curentului din acumulatorul de tractiune ori a benzinei din rezervor, km parcursi de la resetare etc.) este dispus oarecum sub volan in partea stanga iar accesul se face greu, mai exact pe pipaite. Designerii japonezi parca au tinut cu tot dinadinsul sa ascunda acel buton privirilor indiscrete ale soferului sau ale pasagerilor
Schimband usor registrul criticii mi-am adus aminte de butada conform careia nimic pe planeta nu este perfect ci perfectibil, am sa aduc in discutie o noua statistica intregistrata pe traseul Traisteni (Valea Doftanei) - Corbeanca si care m-a facut sa uit de toate neajunsurile descrise mai sus.
Am parasit frumoasa regiune situata la poalele Muntilor Baiului cu masina supra-incarcata de echipament destinat turelor montane alaturi de 4 vasnici pasageri lafaindu-se in confortabilele scaune, respectiv bancheta.
Pe portiunea cuprinsa intre Barajul Paltinu si Campina am dat frau liber explicatiilor aristotelice asupra fanteziei umane selectand optiunea de incarcare a bateriei de tractiune
CHARGING. Traseul a fost in panta ceea ce a ajutat mult regenerarea curentului din acumulator consumand foarte putina benzina si anume o medie de 8,2 l/100 Km.
Odata ajunsi in Campina am selectat optiunea
NORMAL si am tinut-o asa pe tot itinerariul (DN1) pana la destinatia finala, Comuna Corbeanca.
Nu pot incheia descrierea decat intr-o emfaza apoteotica
gandindu-ma ca dpdv economic am ales o masina care tine cu casa:
Pe acelasi traseu, cu ceva vreme in urma am obtinut un
consum mediu de benzina de 4,4 l / 100 Km insa eram doar eu cu sotia si portbagajul plin. Cifrele nu mi-au starnit nicio emotie intrucat masina nu era incarcata la capacitate insa rezultatul obtinut ieri este demn de a fi evidentiat.
: cred ca ar fi cazul ca macar cei care detin un PHEV sa ne intalnim la un sfarsit de saptamana si dupa cateva pahare cu vin (a se citi dupa laborioase operatii intelecto-corelative de analiza si sinteza in vederea determinarii insusirilor tehnice esentiale ale modelului PHEV) sa putem decanta ansamblul de date haotice de cele care se inscriu in principiul logic de eficienta corelata cu functionalitatea, siguranta si confortul 
